Strada Luncsoara, Nr. 5, Bloc 75, Scara A, Parter, Ap. 1, Sector 2, Bucuresti

INFORMATII UTILE

1. URGENTELE STOMATOLOGICE IN TIMPUL SARCINII

Pentru-tine-viitoare-mămică-am-pregătit-câteva-întrebări-frecvente-FAQ-pe-care-le-poți-avea-despre-sănătatea-ta-dentară-în-timpul-sarcinii-

Tratamente stomatologice în timpul sarcinii :


Tratamentele stomatologice se pot efectua în condiții normale pe toată perioada sarcinii cu condiția ca medicul stomatolog să fie informat despre istoricul tău obstetrical și medical.         


Ce poți face ca vizita la stomatolog să fie mai puțin stresantă:


Evită pe cât posibil programările de dimineață deoarece poți avea o senzație de greață accentuată

Mergi la toaleta înainte, astfel încât timpul alocat tratamentului să nu fie intrerupt și ședința să fie cât mai eficientă

Așează-te pe scaunul stomatologic într-o poziție semișezândă cu o pernă așezată sub șoldul drept (se evită astfel compresia  vaselor sanguine de către făt)

Programează-te la stomatolog în special pentru rezolvarea problemelor acute și a manevrelor preventive

Discută cu medicul astfel încât ședințele să fie cât mai scurte

Problemele stomatologice cele mai frecvente la gravide sunt:


Gingivita de sarcină

Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)

Cariile și eroziunile dentare

Gingivita de sarcină


Este cea mai frecventă afecțiune orală ce survine în timpul sarcinii fiind cauzată în special de modificările hormonale și circulatorii ca urmare a nivelului crescut de estrogen.  Afecțiunea apare cel mai des între luna a doua și a opta de sarcină și  este caracterizată de o predispoziție accentuală de sângerare a gingiilor.


Cel mai bun tratament este prevenția prin tratamente profilactice (detartraje și periaje profesionale) pentru a evita apariția afectiunii sau exacerbarea unei gingivite deja existente.


Desi nu pare o afecțiune severă, sunt studii care asociază gingivita de un curs nefavorabil al sarcinii cu posiblitatea nașterii înainte de termen sau cu riscul ca fătul să aibă greutate scăzută la naștere.     


Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)


Este o formațiune tumorală unică, de culoare violet-albăstruie, cu diametrul de aproximativ 2 cm, localizată cel mai des în zona maxilară frontală, la nivelul papilelor interdentare. Se manifestă printr-o tendință crescută la sângerare. Afecțiunea apare la aproximativ 5% din femeile însărcinate, de obicei pe fondul unei gingivite deja existente. Tratamentul constă în detartrajul și periajul zonei afectate sau excizia formațiunii dacă este prea mare și are tendința la sângerare crescută. Poate involua de la sine după naștere.

Cariile și eroziunile dentare  

Structura minerală a dinților nu se modifică în sarcină. Cariile și eroziunile dentare apar mai des în sarcină datorită unor factori favorizanți din această perioadă.

Modificările hormonale determină schimbări în compoziția salivei care favorizează depunerea plăcii bacteriene pe suprafețele dentare și un atac acid mai puternic decât în mod normal. De asemenea, stările de greață favorizează vărsăturile repetate care asociate cu episoadele de reflux gastric cresc mult aciditatea din cavitatea bucală, având un efect negativ asupra smalțului dentar, cauzând demineralizari care duc fie la eroziuni dentare, fie la apariția cariilor. În plus, stările de vomă ingreunează menținerea unei igiene corecte, la asta adaugându-se și o dietă mai bogată în glucide din cauza “poftelor”.

Investigații și tratamente medicamentoase în timpul sarcinii

 

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Radiografii

Da*

Da

Da

Anestezice

Lidocaina(B)-Xilina

Prilocaina(B)

Etidocaina(B)

Lidocaina(B)-Xilina

Prilocaina(B)

Etidocaina(B)

Lidocaina(B)-Xilina

Prilocaina(B)

Etidocaina(B)

Antibiotice

Penicilina(B)

Amoxicilina(B)

Cefalexin(B)

Clindamicina(B)

Penicilina(B)

Amoxicilina(B)

Cefalexin(B)

Clindamicina(B)

Penicilina(B)

Amoxicilina(B)

Cefalexin(B)

Clindamicina(B)

Analgezice

Paracetamol(B)

Ibuprofen(B/D*)

Codeina(B/D*)

Paracetamol(B)

Ibuprofen(B/D*)

Codeina(B/D*)

Paracetamol(B)

 

(B/D* – fără risc în trimestrul I și II, a se evita în trimestrul III)

Radiografia NU este contraindicată în sarcină. Trebuie luate însă măsuri suplimentare de protecție (purtarea șorțului cu plumb și expunerea strict a zonei interesate) mai ales în trimestrul I de sarcină, moment când are loc organogeneza care poate fi influențată de efectele teratogene ale radiațiilor Roentgen.

Dozele de radiație mai mici de 5-10 rad nu au efect teratogen (nu au efect negativ asupra fătului). O radiografie dentară retroalveolară (film mic) necesită 0.01 milirad de radiație, un nivel de 40 de ori mai mic decât nivelul periculos. De exemplu, expunerea fătului când mama poartă șort cu plumb este de aproximativ 0.0001 cGy (centi Gray/rad) de radiație, pe când radiația la care este expus fătul zilnic din cauza radiațiilor cosmice este de 0.004 cGy (centi Gray/rad) de radiație.

Toate anestezicele trebuie folosite fără vasoconstrictor (adrenalină).    

Clasificarea medicamentelor în funcție de gradul de risc:


grad B – apele de gură cu clorhexidină (atenție evită produsele cu conținut de alcool), nistatina, cimetidina, famotidina, ranitidina, omeprazol, antiacizii cu hidroxid de aluminiu/hidroxid de magneziu

grad C – paracetamol asociat cu codeină, aspirina, codeina, clotrimazol, ketoconazol, fluoconazol

grad D – tetraciclina, vancomicina, eritromicina (esolate), doxaciclina

 

Pentru a facilita înțelegerea acțiunii diferitelor medicamente asupra femeilor gravide a fost creată o scală de notare a influenței negative asupra fătului de la A la D și X unde X reprezintă contraindicație absolută:


A  – studii adecvate şi bine controlate efectuate pe femei gravide nu au demonstrat creşterea riscului de anomalii fetale

B – studiile pe animale nu au demonstrat efect nociv asupra fătului, dar nu există studii adecvate sau bine controlate pe femei gravide sau studiile pe animale au demonstrat prezenţa efectelor adverse, dar studiile adecvate şi bine controlate pe femei gravide nu au demonstrat nici un risc pentru făt

C – studiile efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru făt, dar nu există studii efectuate pe femei gravide sau nu s-au efectuat studii pe animale şi nici studii adecvate şi bine controlate pe femei gravide

            D – studii adecvate şi bine controlate sau studii observaţionale pe femei gravide sau animale au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile tratamentului pot depăşii riscul potenţial

2. Sensibilitatea dinților – ce te face să zici „AU!” când mînânci înghețată?

sensibilitate-825x360

Sensibilitatea dinților poate apărea la orice vârstă. De multe ori, factorii pe care îi putem influența sunt chiar cauza acestei sensibilități. Iată care sunt cele mai des întâlnite cauze pentru dinți sensibili:


Periaj greșit

Uneori sensibilitatea apare din cauza periajului. Daca aplicati prea multă presiune atunci când periați dinții sau dacă aveți o periuță cu peri prea tari/rigizi, atunci veți îndepărta straturile protectoare de pe dinți și veți expune canalele mici care duc la nervii dinților. Alimentele reci sau fierbinți pot ajunge apoi la nervii dinților, cauzând dureri.  De asemenea, un periaj în direcția greșită poate favoriza retracția gingivală, cu  expunerea succesivă a rădăcinii dentare sensibile. Folosiți o periuță mai moale, aplicați mai putțină presiune și periați mereu dinspre gingie înspre marginea liberă a dintelui.


Mâncare acidulată

În cazul în care aveți canalele nervilor expuse și consumați multe alimente cu acizi- cum ar fi sosul de roșii, grapefruit, kiwi sau murături, acestea pot cauza dureri. Soluția: nu le mai mâncați până când dintele își revine.


Scrâșniți din dinți

Un obicei foarte des întâlnit care are efect abraziv asupra suprafeței dinților. Acest obicei expune canalele nervilor, iar când varii alimente ajung la acești nervi, veți simți durere. Vorbiți cu dentistul dumneavoastră, acesta vă poate oferi o gutieră protectoare pe care o puteți purta noaptea.


Folosirea pastei de dinți pentru albire pe bază de bicarbonat sau alte particule abrazive

Pasta de dinți pentru albire poate  conține varii elemente abrazive. Acestea au ca scop îndepărtarea stratului pătat de pe dinți, dar de foarte multe ori se îndepărtează mai mult decât a fost dorit, lăsând canalele nervilor expuse. Dacă în urma folosirii pastei de dinți pentru albire simțiți o sensibilitate marită a dinților, nu o mai folosiți și schimbați-o cu una pentru dinți sensibili; folosiți-o pe aceasta cel puțin 3-4 săptămâni.


Apa de gură

Daca folosiți foarte des apa de gură pentru a vă păstra o respirație proaspătă, aceasta poate, mai ales dacă conține alcool, să dizolve straturile protectoare ale dinților. Folosiți o apă de gură neutră, dacă se poate cu fluor.


Parodontoza

Parodontoza se manifestă prin retragerea tesutului gingiei de pe dinți, lăsând astfel bazele dinților neprotejate. Vorbiți cu dentisul dumneavoastră! Paradontoza este o boală ce poate avea consecințe foarte grave și care necesită tratament.


Placa bacteriană și tartrul

Chiar și în cazul în care urmați toate indicațiile privind igena orală, se pot forma plăci bacteriene în locuri mai puțin accesibile. Acestea se vor întări și vor deveni tartru, distrugând smalțul și expunând nervii dinților la influențe care pot cauza dureri.


Probleme cu plombele vechi

Multe plombe vechi pot cauza probleme, întrucât uzura poate duce la margini slăbite, prin care să intre bacteriile și să distruga smalțul. În acest caz trebuie să mergeți la dentist pentru a vi se pune o plombă nouă.


Cauzele sensibilitatii dintilor desigur că nu se opresc aici; cel mai sigur – vizitați medicul stomatolog și vedeți care este situația în cazul dumneavoastră!

3. Recomandări și sfaturi de urmat după extracția dentară

DSC_7222

1. Pentru a favoriza formarea cheagului de sânge și vindecarea plăgii, mențineți pansamentul compresiv steril lăsat peste plagă de medicul dentist, timp de 1-2 ore



2. După îndepartarea tampoanelor de protecție nu se va suge plagă alveolara, nici nu se va atinge cu limba, pentru a nu se declanșa o nouă sângerare;


 

3. Nu mâncați timp de 2 ore;



4. Nu clătiți gură cel puțîn 24 de ore pentru a nu mobiliza cheagul de sânge;



5. Timp de 24 – 48 de ore evitați alimentele țări, fierbinți, lactatele, dulciurile și băuturile carbogazoase;



6. Evitați consumul băuturilor alcoolice;



7. Nu fumați minim 12 ore;



8. Nu consumați alimente dure timp de 3 zile;



9. După ce anestezia își pierde efectul este posibil să simțiți o jenă dureroasă; în acest caz luați un antiinflamator;


 

10. Nu vă administrați antibiotice, decat dacă vă sunt recomandate de medic;



11. Dacă v-a fost prescrisă o rețeta cu antibiotice respectați întocmai indicațiile medicului;



12. Igienă bucală (spălatul pe dinți) se va relua a două zi, evitând atingerea locului extracției cu periuța de dinți;



13. În urmă unei extracții dificile zona se poate uneori umfla  – aplicați comprese cu apă rece pe obraz (nu gheață) pentru a reduce durerea și umflătură țesuturilor moi;



14. Nu faceți efort fizic timp de 3 zile după extracție;



15. NU faceți băi fierbinți 24 de ore și evitați sauna;



16. Reveniți după 7-10 zile la control pentru scoaterea firelor de sutură;



17. Va rugăm să ne semnalati orice problema apărută după extracție.

4. Importanța periajului dentar

metoda-de-periaj-bass-clinica-medicum-stomatologie

Dinții sănătoși, precum și lucrările stomatologice (obturații, coroane dentare, punți dentare, proteze mobilizabile etc) cu o durata lungă de viață, este direct influențată de o igienă orală corectă, minuțioasă și regulată.


 

Fără o igienă bucală riguroasă, prognosticul lucrărilor dentare este unul nefavorabil, iar apariția cariilor și a bolii parodontale nu va putea fi evitată.



Ce înseamnă o bună igienă orală?

O igienă orală bună înseamnă o cavitate bucală care arată și miroase sănătos, și anume:


toți dintii sunt curați pe toate cele 5 suprafețe ale lor;

toate gingiile au culoare roz, nu dor și nu sângerează atunci când ne spălăm pe dinți sau folosim ață dentară;

respirația nu trebuie să fie urât mirositoare.

 

Care este tehnică unui periaj corect?

1. Timpul ce trebuie alocat pentru periajul corect este de minim 3 minute pentru ambele arcade.

2. Marea majoritate a copiilor și adulților nu alocă acest interval de timp periajului. Pentru periajul corect al dinților, folosiți mișcări scurte și ușoare, acordând o atenție specială gingiilor și dinților situați posterior, care sunt mai greu accesibili .

3. Periați cu atenție:

– suprafață interioară (dinspre limba) a dinților de sus și de jos cu mișcări scurte înainte și înapoi;

– suprafață exterioară a dinților de sus, apoi a celor de jos prin fixarea periutei la un unghi de 45° pe dinți și periați cu mișcări circulare și cu grijă în șanțul gingival;

– limba trebuie și ea curățată, cu grijă, cu mișcări delicate pentru îndepărtarea bacterilor și împrospătarea respirației.


 

Ce tip de periuță trebuie să folosim?

O periuță de dinți aleasă corect și folosită conform tehnicilor de periaj corect efectuat, reduce substanțial apariția cariei, îmbolnăvirea gingiilor și vizitele la medicul stomatolog. Periuțele de dinți sunt pe categorii de vârstă, în funcție de mărimea cavitatii bucale și a dinților. În alegerea periutei potrivite trebuie să ținem cont de mărimea de deschidere a cavitatii bucale și a dinților. Astfel, periuțele cu “cap mic” sunt de preferat întrucât pot pătrunde în zonele mai greu accesibile.



De asemenea, trebuie să ținem cont și de duritatea perilor care alcătuiesc periuță. Cea mai recomandată periuță este cea cu peri medii, fiind cea mai potrivită pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și curățarea completă a tuturor suprafețelor dentare. Pe piață, întâlnim și periuțe cu perii foarte duri. Indicate pentru periajul lucrărilor mobile acrilice.

Pentru persoane care au gingiile foarte sensibile ce sângerează cu ușurință, precum și dinți hipersensibili este recomandat să utilizeze o periuță soft. Și periuțele electrice sunt o bună alternative pentru o igienă orală corectă.


 

Cât de des trebuie să ne schimbăm periuță de dinți?

Periuță de dinți trebuie înlocuită atunci când se deteriorează sau la fiecare 3 luni, deoarece ele se încarcă și nu mai curăță la fel de eficient că înainte. Unele mărci de periuțe au indicatori colorați care se decolorează atunci când se uzează. Odată ce culoarea nu mai este vizibilă periuță trebuie schimbată.


 

Semnele deteriorării sunt:

– înmuierea perilor;

– perii răsuciți;

– peri divergenti;

– lipsa de eficientă.


 

Flossing (folosirea aței dentare)

Ajută la menținerea dinților curați în zone unde doar periajul nu este suficient (în spațiile dintre dinți și subgingival). Flossingul și periajul ajută la îndepărtarea plăcii dentare, care se acumulează în timp. Neindepartate, depozitele de placă dentară pot să ducă la boli gingivale sau carii. Este important să deprindeti un mod corect de folosire a atei dentare.


 

Cum să folosești ață dentară?

– folosind aproximativ 15cm de ață, prindeți firul pe degetele mijlocii de la ambele mâini;

– într-o poziție ușor oblică treceți peste punctul de contact cu o mișcare blanda de du-te vino până când obstacolul este depășit, ajutându-va de degetul arătător;

– cu ață formând o litera „C” în jurul dintelui, plimbați firul în sus și în jos între dinte și gingie, pe ambele fete ale dinților. Repetați de câteva ori pentru fiecare spațiu interdentar, începând cu dintîi posteriori și apoi cu cei anteriori.


 

Recomandări practice pentru o igienă orală corectă

Menținerea unei igiene orale corecte este unul dintre cele mai importante lucruri pentru dintîi și gingiile dumneavoastră. Dintîi sănătoși nu numai că va ajută să arătați și să va simțiți bine, dar va ajută și să mâncați și să vorbiți corect.



Îngrijirea zilnică, care include periajul dinților și folosirea atei dentare, va ajută la prevenirea îmbolnăvirilor încă înainte de apariția lor, fiind mult mai puțin dureroasă și mai puțin costisitoare decât tratarea rezultatelor igienei deficitare:căria, tartrul și parodontopatia.


 

Pentru prevenirea dezvoltării cariilor, plăcii bateriene și a tartrului, apariția bolilor parodontale, recomandăm pacienților noștrii următoarele:


– spălați-va pe dinți de cel puțin 2 ori pe zi (obligatoriu seară) și folosiți zilnic ață dentară;

– folosiți produse de igienă orală care conțin fluor, incluzând paște de dinți și apă de gură;

– urmați o dietă echilibrată cu un număr limitat de gustări între mesele principale;

– vizitați medicul dentist, de cel puțin două ori pe an, pentru un zâmbet sănătos.

5. Urgente Stomatologice

1-dureri-de-dinti

„Urgent” poate fi inteles diferit, in functie de fiecare persoana in parte. De aceea, urgenta stomatologica este subiectiva si reprezinta punctul maxim in care un pacient se simte coplesit de disconfort. Din cauza fricii de medicul dentist, foarte multe persoane amana controlul stomatologic, iar in toata acea perioada afectiunea existenta se poate agrava.


Indicat este sa vizitezi medicul ori de cate ori resimti o neplacere la nivelul cavitatii bucale, pentru ca orice problema sa poata fi tratata inca din faza incipienta.


Exemple de urgente stomatologice

La baza unei urgente stomatologice sta de cele mai multe ori durerea. Exista insa si situatii care nu prezinta durere, care netratate pot produce daune permanente sau pot implica tratamente ulterioare mai complexe si mai costisitoare. Apeleaza cu incredere la medicul stomatolog atunci cand depistezi o situatie neobisnuita la nivelul cavitatii bucate. Iti prezentam in continuare o lista cu cele mai frecvente urgente stomatologice cu care pacientii se confrunta.


Traumatisme dento-alveolare – in aceste situatii, pacientii au suferit un traumatism din care a rezultat fractura unui dinte sau chiar indepartarea lui din alveola.


Fisuri si fracturi ale coroanei dentare – camera pulpara poate fi expusa si va aparea durerea. De asemenea, in functie de noua forma a coroanei, se pot produce leziuni ale limbii, ale mucoasei obrajilor sau ale buzelor.


Abcesul – acesta se prezinta sub forma de inflamatie locala, la nivelul radacinii sau gingiei dintelui. In functie de evolutie, poate cauza durere sau chiar afectiuni ce necesita extractia dintelui.


Pulpita acuta – aceasta este destul de dureroasa cand este netratata si se manifesta prin hipersensibilitate la cald sau rece, durere pulsanta si umflatura. Necesita tratament de canal, pentru a putea calma zona.


Mobilitatea unui dinte – in aceasta situatie, nu trebuie sa amani vizita la medicul dentist si trebuie sa eviti mestecatul pe dintele respectiv.


Plomba căzuta – de multe ori acest fapt poate produce leziuni la nivelul tesuturilor moi din cavitatea bucala, dar poate afecta in timp si nervul.

Rezolvarea urgentelor stomatologice la BRdent

Medicii nostri iti vin in sprijin cu cele mai moderne si rapide tratamente. Indiferent de simptome, diagnosticul va fi pus in cel mai scurt timp, pentru a-ti putea oferi tot ajutorul de care ai nevoie. Vei beneficia de cea mai buna ingrijire stomatologica si iti vei recapata zambetul pe buze.

Lasa in urma teama de medicul dentist, deoarece la BRdent vei descoperi personal amabil, prietenos, specializat si orientat catre confortul si satisfactia pacientului.

Recomandarea noastra este sa acorzi o atentie deosebita igienei orale si vizitelor la dentist, pentru a te bucura de dinti frumosi si sanatosi. Putem dezvolta impreuna o relatie pe termen lung, in care vom avea grija ca dantura ta sa se afle intr-o stare de sanatate foarte buna.

Nu ezita sa ne contactezi pentru urgente stomatologice sau de fiecare data cand sesizezi prezenta unor simptome neobisnuite. Iti stam la dispozitie la numarul de telefon 0737 851 550 sau pe www.brdent.ro.

8. Hemoragia dupa extractia dentara

home-1
Hemoragia (sângerarea) dupa extractia dentara este normală. Medicul stomatolog va plasa pe zona sângerândă o bucată de tifon steril imediat după finalizarea procedurii de extracţie, sfătuind pacientul să muşte pe aceasta timp de aproximativ 15-20 de minute. În mod normal, în acest interval se formeaza cheagul sanguin şi sângerarea se opreşte. În ziua extracţiei pacientul este sfătuit să evite clătirea riguroasa a gurii sau mestecatul alimentelor.Există însă unele situaţii în care hemoragia persistă sau reapare la un interval de timp de la extracţie. Hemoragia după extracţia dentară apare din cauza unor factori locali şi/sau generali.
Factori locali implicaţi în hemoragiile postextracţionale:

• vasodilataţia locala, care apare secundar anesteziilor cu vasoconstrictor;

• persistenta unor resturi osoase, radiculare sau de ţesut de granulaţie care produc iritaţie locală;

• fractura procesului alveolar;

• lezarea unor vase( de exemplu, artera alveolara inferioara);

• nerespectarea de către pacient a indicaţiilor primite privind îngrijirea postextractionala Factori generali implicati în hemoragiile postextractionale:

• afecţiuni ale vaselor de sânge, care cresc fragilitatea şi permebilitatea vasculară;

• carenţe vitaminice( vitamina K)

• insuficienţă hepatică, prin deficit de factori de coagulare

• stări alergice; 

• afecţiuni ale sistemului endocrin;

• perioada menstruatiei;

• trombocitopatii şi coagulopatii congenitale sau dobândite;

• afecţiuni care intereseaza elementele figurate ale sângelui: leucemii, trombocitopenii, agranulocitoza

• tratamente anticoagulante, antiagregante sau citostatice pe care pacientul le urmează.

Indicaţii privind prevenirea hemoragiei postextracţionale:

• Pacientul este sfătuit să nu fumeze minim 48h după extracţie, deoarece fumul interferă cu vindecarea plăgii.

• Pacientul trebuie atenţionat să nu scuipe sau să nu sugă prea mult, deoarece se creează presiune negativă care irită mecanic plaga şi împiedică vindecarea acesteia.

• Trebuie evitat consumul băuturilor reci cu paiul în ziua extracţiei.

• Pacientul este sfătuit să se odihnească și să nu facă exerciții grele până la 24 de ore după extracție care pot ridica tensiunea arterială, favorizând astfel sângerarea.

Suna Acum !